„Baladă-chiot-doină”

Adună-mă şi poartă-mă prin mine, umbră a neiertării pătimaşe!
Viscolul ororii de atingere, mi-a sfâşiat calea spre căile lui, lui…
Port în glas, mărgăritare şlefuite de versul somnambul,
Nu mai percep de ce mâine pare ieri-ul zidit de viu, ca el, el…

Opriți-vă din întrebări, îngeri ai tainelor celeste, auzindu-mi balada sugrumării,
Chiuţi, demoni ai înnecului, ca să vă cunosc armele ce mi l-au ferecat, …l-au…

Alcoolul cu gheaţa galaxiilor populate prin găuri de bruiaj al sinelui,
Mă şerpuieşte prin colbul drumului de ţară cu pândă prin pietrele ca el, el…

Ce oază a neliniştilor îl adâncește sihastru printre luxurile speriate?
Cum să-i editez pelicula încâlcită în alergări astmatice spre focul lui, lui-lui-lui-lui-lui-lui-lui…
Lui… lui-lui-lui-lui-lui-lui-lui…

_ Diana Ciugureanu-Zlatan_ 27 iulie 2016 _ 02.00 _

https://web.facebook.com/diana.lunguzlatan/posts/1174132412636843

De la alfa, la prezent

atât ...Dumnezeu aștepta
din timpuri

atât Dumnezeu boteza
prozodia

atât Dumnezeu prevestea
Cuvântul

și ...atât Dumnezeu ninge
cu prezent

_ Diana Ciugureanu _ 26 ianuarie 2019 _ 16:01 _

CUM M-AM RUGAT AZI LA BISERICĂ SĂ-MI DEA DUMNEZEU HAR

Am ajuns azi la liturghie să pot păzi cărările Domnului. Gropile, ispitele adică, nu fac bine - sunt lucrare diavolească, atrăgând alte căderi în lanț. 

Era multă lume. Mulți părinți cu bebeluși la sfânta împărtășanie. Ce bine te simți văzând și părinți cu copii mai măricei, bunicuțe cu nepoți, bucuroase pentru misiunea de azi îndeplinită. 

Ieșise Preotul cu predica și sorbeam orice cuvânt rostit de el. Era la minunata sa muncă, de ce l-aș fi judecat pentru diverse lucruri, în loc să preiau din înțelepciunea oferită nouă, enoriașilor? Astfel, m-am concentrat sută la sută intrând în spiritul spuselor din Evanghelie.

Simțea probabil ce util ne este, deoarece m-a cutremurat atunci când a rostit cuvântul „indiferența” față de cei mai chinuiți decât noi. Am înțeles că am luat maxim azi. Era răspunsul de la Dumnezeu, pentru toate chinurile mele. Indiferența inclusiv față de mine însămi. Iată cum se făcea că îmi devenise tot mai grea povara cotidiană. Eram robotizată să edific, dar mă negam chiar pe mine...

Un mare păcat - indiferența, știam că superficialitatea este cumplit păcat. De deznădejde nici nu mai zic...

Și s-a cântat frumos, iar rugăciunea să ne păzească Dumnezeu de lucrarea diavolească, a fost ultraimportantă pentru mine. Chiar mă voi ruga să pot deosebi binele de rău, așa precum ne îndemna apostolic, Maestrul D Acad. Nicolae Dabija, în discursul rostit acum doi ani, la un eveniment de suflet.

Să nu ne temem de ceea ce ne pot face oamenii, deoarece Dumnezeu este stăpânul și ocrotitorul nostru, se mai spunea azi...

Eu zic să mergem la Sfânta Biserică, pentru a ni se da Har. Pentru a ni se arăta ce înseamnă Harul.

Am trecut pe la fiica să îi mai cer o dată iertare pentru toate, ca să pășesc cu încrederea că nu voi mai fi așa precum am fost. Of, păcatele mele, of. Ajută-mă, Doamne, să mai și respect tot ce m-ai învățat azi... Ajută-mă, Doamne, să păzesc cărările Tale... Tot pentru liniștea, bucuria, sănătatea, viața mea...

4 noiembrie 2018

Verticală ... nebunie

Eu nu îmi vând Crăciunul -
E unul, la români.
Căci sufletul e unul,
Să-i fim stăpâni deplini!

Nu îmi pot vinde sfinții
Din calendar creștin,
Ignor îndemnul minții
Și sentiment rămân!

Mă pot lăsa blamată,
Așa ca pân-acum,
Dar nu mă sting vreodată,
Din focul meu ...nebun!

_ Diana Ciugureanu _ 6 ianuarie 2019 _ 22.33 _

http://actual.md/?p=2898 - De ce nu-mi pot întemeia o nouă familie 

sau

Cum se resimte genocidul de decenii, căruia ne-au supus ocupanții ruși, inclusiv Rogozin, ofițer de la stuff-ul Războiului de pe Nistru?

Nu pot alege, oricât mi-aș dori o familie frumoasă, temeinică, deoarece consecințele nefaste sunt atât de puternice și acum, manifestându-se în toate, dragi frați de dincoace și de dincolo de Prut. Și voi ilustra cu detalii nu de dragul acestei teze, ci de durerea mea, a noastră. Așadar: distrugerea sau lichidarea chiar, a elitei basarabene. Doar se știe preabine despre acel miros de la gropile cu preoți mutilați, până la scoaterea ochilor, la fel se procedase cu învățătorii... Acele gropi acoperite cu var, din dealul AMTAP, au distrus implicit cultura noastră, dragilor! Plus gânditorii cu verticalitate, din mediul rural, exilați în Siberia, să supraviețuiască. 

Cum au rămas generațiile viitoare să se educe, să se formeze? Cu femei sovietice urcând pe tractor?
Abia în ultimul an, după descoperirea comportamentului civilizat, de peste Prut, am început să observ câtă mârlănie, bădărănie este în sângele basarabenilor. Noi, femeile de aici, începem să nu mai credem într-o eventuală relație sănătoasă, o dragoste eternă, cum ador să zic eu, în acest perimetru stors de cultura comunicării, de bunele maniere. 

Acum un an, la fiecare întâlnire cu fostul iubit, îi reporoșam de ce nu-mi permite să trec prima, la o intrare. Lua apă în gură și aceste „restanțe” erau reluate la nesfârțit. Bine, să încep de la mine, a face lumea mai bună. Credeți că mă voi lăuda? Ba bine că nu. Sunt impulsivă, bătăioasă în discuții și categorică. Că am dreptate, poate, dar manierele mele unde sunt? Este de plâns. Dar bine că am înțeles ce forță distructivă, are această dezarmonie în comunicare. Gândeam eronat că făcând-o pe profesoara, cu admiratorii, pot contribui la trezirea lor din această inerție de a fi mojici. De a fi niște bieți cuceritori, care nu știu să îți dăruiască o floare măcar o dată. Care nu știu să te valideze, să-ți recunoască unicitatea, deși declară că se îndrăgostesc de tine sau i-ai cucerit. Da, noi, femeile îi cucerim, dar îi și respingem când ne vedem constrânse să-i zguduim cu întrebarea unde le sunt bunele maniere? Că-s mari șefi sau nu au bani, flori nu-ți procură, nu încă bomboane sau un parfum, Am parfumuri multe și minunate, fiți pe pace, dar de la femei, Dle! Din dragostea din partea lor! Am și dăruit altor femei, din această abundență de parfumuri de firmă. 

Când l-am întrebat pe fostul iubit din elita basarabiei, dacă îi place aroma, el a strâmbat un pic din nas și nu s-a obosit să vină cu un răspuns. Dar era un „Ungaro” și chiar era minunat. Se simțea cu musca pe căciulă? Nu mai contează. Să fiu clară, oameni buni: nu pentru a-mi spori colecția de parfumuri de lux, mă îndrăgostesc, nici pentru a aduna buchete de flori, pe care oricum le arunci, nici pentru a savura bomboane sau tort, nemaivorbind de a fi invitată la restaurant de un basarabean, căci este o utopie și asta, cel puțin în viața mea, ci pentru a crede în institutul familiei, precum și pentru a îl edifica. Eu nu mă îndrăgostesc nici peste Prut, nu accept în lista de prieteni și blochez imediat, admiratori înfocați de altă naționalitate. Mă întreb cum de reușesc prietene de-ale mele să spargă acest cerc vicios, alegând cu inima un arab sau cine o mai fi acolo...

Bine, am pus cruce pe o nouă oportunitate de a intra în relație cu un om cumsecade din Basarabia, dar lipsit, și el, de bunele maniere. Am tot comunicat preponderent telefonic și virtual, dar la un randez-vous, nu am avut cum ajunge, deoarece nu pot fi pedagogul nimănui, la capitolul comportament elegant și cuceritor...

M-am lăsat totuși, purtată de sentimente puternice, pentru cineva. Ce să Vă zic? Normal că trebuia din start să realizez dualitatea acestei personalități și eventual mârlănia impardonabilă pentru statutul lui. Cred că acum, aș dicta condițiile mele pentru întrevedere, și nu aș da curs invitației pe un alt teren decât neutru. Nu aș mai sta un pic la discuție, dacă m-ar invita pe un scaun lângă el sau dacă m-ar întreba când îl invit la mine să îl servesc cu bucate alese? M-am trezit abia ieri din vrajă și m-am întrebat: dacă iubim pe fiecare om, dar abia după ce ne iubim creștinește cu o persoană, urmează îndrăgostirea, când putem să ne spunem acel „te iubesc”, dar de fapt este vorba de „m-am îndrăgostit de tine”, păi unde este etapa inițială - iubirea dintre oameni? Astfel tratată atunci, cum am crezut eu că era vorba de îndrăgostirea fie a lui, fie a mea? Este obsesie, probabil, este un demon interior, care te distruge, dar nu poate fi calificat nimic din ce simt eu, drept îndrăgostire. 

În sfârșit, voi combate această idee că m-aș fi îndrăgostit, deoarece nu a fost precedată alegerea mea, de o bază de prietenie curată și înălțătoare. În afară de vorbe goale și traume morale, nu am primit. Nemaivorbind de atenție ulterioară sau intenții cavalerești. Iar de obsesii, sunt sătulă ca de hrean, vorbă populară. Iată așa, bărbații din elită, nu merită o femeie mai serioasă. Astfel, își achiziționează câte o reptilă, care îi așteaptă să mai facă o pauză din aventurile lor amoroase cu alte demei fără demnitate și așa, vedem la tot pasul, cupluri sau familii nefericite, menținute din alte considerente, cum ar fi: condiția socială, materială a „iubitului” soț, teama de a nu trauma copiii, care sunt ostatenii acestor „tragicomedii” familiale, dar care nu au nevoie de falsitatea și lacrimile din atmosfera casei lor, ca atunci când vor deveni adulți, să le reproșeze părinților că nu au avut nevoie de sacriiciile acestora. Mai dureros, este că ei înșiși sunt influențați să procedeze la fel.

Eu am ieșit din acest „joc”, neacceptând relații cu bărbați falși, iresponsabili, care își continuă fericiți, somnul conștiinței. Dacă sunt obsedată de chipul sau vocea, sau imaginea vreunuia dintre ei, este strict păcatul meu contra mea și nu îi sperii liniștea prin nimic. Îmi văd de treburi. Doar am o familie nouă - USELR (USEM), unde învăț noblețea, spiritul românesc autentic, și de la colege, și de la colegi. În rest, stăm dezbinați în Basarabia, și în echipă uneori, nu contest, de mârlănia ca efect al genocidului din partea „fraților mai mari”. 

Unul dintre ei, arogantul și oițerul rus, participant activ la Războiul de pe Nistru, de dezintegrare a Basarabiei, a fost declarat persoană indezirabilă. Mulțumim fraților de peste Prut, care au spus nu, survolării spațiunui aerian european, de către acest „oaspete” așteptat la Chișinău de nu știu care forțe, dacă tot conducerea RîMî a pus punctul pe i, inspirată de eroismul autorităților de la București. Poate ne vom trezi definitiv! Este un bun început! Dum spiro, spero!

În roua dimineții tale

voia cuvinte mai alese, 

mai zburătoare, muza mea,

s-ating lumini neînțelse,

prin care mă renaște, ea...

și dacă simte de milenii,

chemarea vieților din NOI,

ce ar mai fi cerneala vremii,

de vin tăcerile în doi?

și în poeme despre moarte,

planăm mai vii, mai împăcați.

iar dacă ne-auzim prin noapte,

suntem și binecuvântați...

cu Harul tău celest, poete

cu glasul tău diamantin,

de ai vreo lacrimă de sete, 

_ 11 octombrie 2016 _ 7:36 _

imagine - internet

Hristos a Înviat în toți

Am ajuns, iar, în mare,
La peștii răpitori,
Cu drapelul credinței.

Să mă vadă smerită,
Renăscută, după Învierile 
Din inima lor.

Să le fiu acoperământ
De la rănile nopților
Când îi visam iar, casa mea.

M-au întrebat cât de frumoasă 
Ne este viața șchiopătând
Până la această dreptate.

Am atins a scrie cum toți peștii 
S-au dezbrăcat de înstrăinare,
Luminând credință în mare...

_ Diana Ciugureanu-Zlatan _ 9 mai 2016 _ 7:59 _

Irigatorul de inimi

Mi-ai răbufnit în vene și vise,
Aureolat de sănătatea lecțiilor mele.

Te văd prin inepuizabilui circuit de bine
Mă auzi liră cu strunele păcii tale.

Raze de sinceritate zâmbesc eternității,
Neptun îl cunună pe Marte cu Venus...

Îmbățișez uimirea ta în fața iubirii,
Te las visul regăsirii irigând inimile.

_ Diana Ciugureanu-Zlatan _ 22 martie 2016 _ 10:10 _

Tac să mă auzi cândva

Întrebările tale sunt reperele tăcerii mele. Frâurile în galopul neașteptărilor, îmi sunt pacea. Pot decorseta doar dragostea ca verdele din jur, De care te resping durerile cunoașterii anesteziace. Să fie timpul, apa cea vie? Fără a fărâmița oglinzi Ori chipul de care mă descos, îmi cere bucuria odinei? Orele din temnița abundând în galaxiile noastre, Mă iartă pentru ceva încă lacrimogen, contra visului. Mă ții de mână urcând pe dealul copilăriei Și îți văd curajul de a deveni însăși semința divină. Floarea de lumină răsare în eternul aici și acum, În care te invit să mă vezi adusă de ruga armoniei.
_ Diana Ciugureanu-Zlatan _ 20 aprilie 2016 _ 23:51 _

Regal de poezie și umor la Mizil, România

Comunicat de presă semnat de Prof. Laurențiu Bădicioiu, Președintele Festivalului

Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă „Romeo și Julieta la Mizil”
In memoriam Efim Tarlapan, Corneliu Leu, Al. Popescu Zorica

La a IX-a ediție, care a reunit cca 600 de concurenți la ambele secțiuni, Poezie și Epigramă, organizatorii au oferit premii în valoare totală de 4000 de lei. Premiile au ca denumire numele unor personalități mizilene care fac parte din patrimoniul cultural național: George Ranetti, Grigore Tocilescu, Agatha Bacovia.
Ediţia a IX-a a fost dedicată memoriei a trei dintre invitaţii importanţi ai festivalului de la Mizil: Corneliu Leu, Efim Tarlapan şi prof.univ.dr. Al. Popescu Zorica, care au fost și pe afiș. 
Organizatorii au instituit trofee în onoarea acestora, trofee înmânate anul acesta membrilor familiilor celor menționați, urmând ca la ediţiile viitoare să fie oferite unor personalităţi.
Din motive medicale, de la festival au lipsit academicienii Solomon Marcus și Nicolae Dabija.

Personalități culturale prezente

Amintim că la festival au fost prezente nume importante din cultura română și din domeniul educației și învățământului: prof. univ. dr. Ştefan Cazimir, George Stanca, Cornel Udrea, Alexandru Mironov, prof. univ. dr. Elis Râpeanu, dr. Lucia Olaru Nenati, insp. șc.gen. Nicolae Angelescu, prof. univ.dr. Nicolae Ilinca, inspector general în MECTS, prof. dr. Doru Dumitrescu, inspector în MECTS, Cătălina Chendea, prof.univ.dr. avocat Alexandru Țiclea, rector al Universității Ecologice București, prof.univ.dr.Vlad Leu, prodecan al Universității Hyperion , fiul regretatului Corneliu Leu, scriitoarea Victoria Milescu, prof. univ. dr. Alexandru Şonea, conf.univ.dr. Gabriel Mardare, graficianul Marian Avramescu, George Corbu, prof.univ.dr. Corneliu Berbente.

Moldova e cu noi

A participat şi o delegaţie numeroasă  din Republica Moldova,cu scriitori consacrați ca Ion Popa Pădure sau Maxian Deladolna-un genial acordeonist, sau poete cunoscute ca Zina Bivol, Diana Ciugureanu-Zlatan, Elena Mihalachi, Cristina Costov. Din partea Directiei Generale pentru Tineret si Sport a fost prezenta prof. Elena Vorotneac. Au fost prezenti şi membri ai Asociaţiei Literare "Păstorel" şi "Universul Prieteniei" din Iaşi. A mai fost prezent și organizatorul Festivalului „Mărul de aur”, de la Bistrița, Alexandru Cățcăuan.

Jurizarea, premiile și epigramiștii

Evaluarea concurenților a fost realizată, la Poezie, de un juriu alcătuit din: insp.dr.Cristina- Marian-Ionescu, George Stanca și Anca Hirshpek-câștigătoarea de anul trecut. La Epigramă: George Corbu, Corneliu Berbente, insp. drd. Mihai Morar, Ioan Petru Gârda-câștigătorul de anul trecut. În final, după ce juriul a descalificat succesiv unii premianți care nu au respectat regulamentul, premiile la secțiunea Poezie au fost astfel: Marele premiu "George Ranetti" a fost obținut de Dumitru Sîrghie (Slatina), premiu girat de Literatura de Azi, Premiul "Grigore Tocilescu" - Vali Orţan ( Bucureşti) iar Premiul "Agatha Bacovia" - Victoriţa Tudor (Bucureşti).
La secţiunea Epigramă premiile au fost acordate astfel: Marele premiu "George Ranetti" - Ion Diviza (Chişinău), Premiul "Grigore Tocilescu" - Daniel Ionuţ Ţucă (Medgidia), Premiul "Agatha Bacovia" - Florin Rotaru (Buzău). Au fost în sală unii dintre cei mai buni epigramiști: Laurențiu Ghiță, Elis Râpeanu, Ioan Petru Gârda, Constantin Moldovan, Nae Bunduri, Ioan Toderașcu, Ioan Ruse, Aurel Cehan. Am remarcat și prezența celui supranumit „amiralul umorului românesc”, Ananie Gagniuc, sosit împreună cu puternică legiune dobrogeană: Dan Norea, Val Conțevici, Ionuț Țucă, Brumă, Violetta Petre.
Mass-media a fost reprezentată de: TVR, prin redactor Gabriel Degeratu și cameraman Ionuț Petrescu și Radio România Actualități, prin redactor Alexandru Rusu.

Dezbatere despre umorul contemporan

În timpul festivității a avut loc dezbaterea „Starea actuală a umorului" la care au participat dr. Elis Râpeanu, scriitorul Cornel Udrea, prof. univ. dr. Ştefan Cazimir şi epigramistul Petru Ioan Gârda.  Ediția de anul viitor va fi a 10-a, jubiliară, iar organizatorii o dedică d-lui Mircea Ionescu Quintus, care va împlini 100 de ani de la naștere. Cu acel prilej, organizatorii instituie o nouă unitate de măsurare a duratei vieții: QUINTUS-ul, unitate egală cu un secol.
Festivalul a avut ca prezentatoare  pe d-na Luiza Toboc, de la TV Valea Prahovei.

Coordonatorii festivalului sunt profesorii LAURENŢIU BĂDICIOIU şi VICTOR MINEA, de la Liceul Teoretic "Grigore Tocilescu" - Mizil.

Partenerii culturali:

Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil a găzduit sâmbătă, 30.01.2016, festivitatea de premiere a festivalului mai sus amintit, ediția a IX-a, inițiat și organizat de Fundația Culturală „Romeo și Julieta la Mizil”, având ca partener principal Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”. Ceilalţi parteneri au fost: ISJPH, CCD Prahova, Biblioteca Națională a României, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, Biblioteca Județeană „N.Iorga”, Editura CD PRESS, C.N.„I.L.Caragiale” Ploiești,  Protoieria Urlați, Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Direcția Generală de Educație pentru Tineret și Sport Chișinău, C.N. „Mihai Eminescu” Buzău, Liceul Pedagogic „Spiru Haret” Buzău, Primăria comunei Mănăstirea Humorului, Societatea de  Științe Matematice.

Mierea prin smerenie

Stăm prizonieri în lagărul de concentrare a singuraticilor,
Din setea de perfecțiune, în această evaporare de valori,
Ne zâmbim din poze și ne îmbrățișăm în secret,
Neștiind despre venirea vreunui pas.

Îți zîmbesc prin întrebarea dacă-mi zâmbești,
Mă prind copilă năzbâtioasă privind, în oglinda apei,
Visul despre dragostea-împăcare
Și îmi cânt din inima ta, curajul descătușării.

Te las să-mi vânezi înțelepciunea lacrimii
Și mă amuză straiele camuflaj cu tot cu pușcă.
Te crezi carnivorul norocos
Sau, poate, ai înțeles că nu există cuvântul noroc?

Vom ține post ca să iertăm sârma ghimpată
Și pădurea ne va fi doar mamă prin inocentele animale.
Am renunțat la numele de Zeiță a vânătoarei
Și ochesc, smerită, veșnicia în mierea ochilor tăi.

_ Susana-Diana Zlatan-Ciugureanu _ 21 februarie 2015 _ 22:26 _

http://www.radiometafora.ro/2015/02/22/mierea-prin-smerenie-autor-suzana-zlatan-ciugureanu-din-chisinau-r-moldova/

Raiul - la vremea Lui!

Eu le aduc o veste
Iubiților mei îngeri,
De lecția-poveste, 
De care, Cerul plânge.

Am lăcrimat o viață,
Acum pot doar să cânt,
Durerea ta măreață
Și sufletul tău sfânt!

Pot să mai plâng o clipă, 
Dar strict revelator,
De ce să fac risipă
De forțe pentru zbor?

Aș vrea să simți Lumină
În ochi-mi de copil,
Să te-mplinesc, senină,
În drumul tău umil.

Nu mi-ai întins o cursă, 
Dar m-ai înlănțuit,
Aveai, însă, o scuză -
În taină, m-ai dorit.

Să nu regreți, căci gata,
Eu m-am rugat atât,
Încât schimbăm și soarta
În Rai, din vis urât.

_ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 16 februarie 2015 _ 00 21 _

Prin iubire, cunoaște-mă!

Am învățat să cer răbdare
Și-acum deprind răbdarea-dor, 
Am învățat să dau crezare
Și mâine-ți voi zâmbi ușor.

Am învățat să cer iubirea
Cu legământ etern și sfânt
Și îți aud mărturisirea
Cum mă visai mereu plângând.

Am învățat să fiu creștină,
Cu inima să înțeleg 
Și te-am iertat acum, senină,
Căci prin iertări, spre mine, merg.

Am învățat să fiu doar suflet
Și mult, mă rog să-l mântuiesc,
Vreau să zidim cu-același cuget,
Vreau să cunoști cum, eu, iubesc!

_ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 13 februarie 2015 _ 12:37 _

Invitație pentru colegii din mass-media

Clubul de Elită al Bibliotecii „B.P. Hașdeu” redescoperă o nouă protagonistă

Clubul de Elită „Impresii din viață și cărți”, al Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu” din Chișinău va realiza o întâlnire de excepție, cu poeta, cantautoarea și jurnalista Diana Zlatan-Ciugureanu, marți, 27 ianuarie, ora 14:00. Anunțul a fost făcut pe pagina de facebook a evenimentului, de Svetlana Vizitiu, fondatoarea și președinta acestui club.

Invitata specială va face destăinuiri palpitante despre viața sa zbuciumată, precum și despre rolul decisiv al cărților în formarea și manifestarea sa în diverse domenii profesionale.

În prima oră a ședinței, moderatoarea Iulia Popescu, psiholog-educator, va realiza un interviu neordinar cu Diana Zlatan-Ciugureanu, din perspectiva filozofiei de viață, a crezului poetic, a calităților și a succeselor. Discuția de suflet va fi țesută cu unele poezii și cântece din creația artistei, unul dintre care va fi interpretat în duetul mamă-fiica Mădălina Gâscă, elevă eminentă în clasa a IX-a, la Liceul Teoretic român-francez „Gheorghe Asachi” din capitală.

Participanții – colegi, prieteni, rude – vor veni cu surprize pentru protagonistă, inclusiv poetice și muzicale.

Cum fără sarmalele tradiționale, plăcinte și învârtită dulce? Elena Zlatan-Antoci, mama artistei, pedagog la Gimnaziul din satul Lalova, Rezina, oferă cu drag, aceste bucate.  

 A confirmat participarea, Alexandr Stukalov, creatorul Teatrului De Cafea „Stukalov Coffee”.

Diana-Zlatan-Ciugureanu a absolvit Școala Medie Răciula, r. Călărași. Este licențiata Facultății de Filologie a UPS „Ion Creangă” din Chișinău, secția română și latină. A activat în calitate de reporter de știri,  redactor-prezentator TV și radio, jurnalist online, fotograf, cameraman, editor, la IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, între anii 1998-2013.

A debutat în poezie, cu placheta postmodernistă „monolog în miraj”, în decembrie 2012. Este președinta fondatoare a Asociației Cultural-Creștine „Poduri de Dor” și a Clubului de Comuniune Spirituală cu același nume, creat la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în 2013.

Pentru participarea cu succes, la Ediția a II-a a Festivalului Internațional „Călător prin Stele” de la Onești, România, a fost numită membru de onoare al Asociației-gazdă Clubul „Expresia Ideii”.

Cu urări de bine, 

Secția Relații Publice a Asociației Cultural-Creștine „Poduri de Dor”

Tel: 00 373 60 867 019

Ochiul sufletului

Cum vedeți iubirea?

Cum vă împăcați

Cu a ei venire?

Cum o-mbrățișați?

Poate-i noua treaptă

De-ntrebări și rugi?

Poate-i doar o șoaptă

De dureri prealungi?

Ce-ar dori iubirea

Să vedem prin ea?

Poate nemurirea

Prin tăcerea sa?

Cum să plângi când vine?

Cum să te ferești?

Cum să uiți de tine

Când o pedepsești?

Ce zicea călăul

Când o răstignea?

Cât de mare-i hăul

Jefuind prin ea?

Cum să o faci sclavă?

Cum s-o-ntemnițezi,

Cum să strigi că-i oarbă?

Cum să nu o crezi?

 _ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 12 ianuarie 2015 _ 1:17 _

Pacea pe cal alb

Te-am întâlnit abia când ți-am dat foc.

Te văd abia când nu ne mai vedem de atâta dor.

Te cânt abia când nu mai aștept cuvinte.

Te chem abia când te izgonesc în liberatea-ți.

Te aleg abia când renunț la cucerire.

Te iubesc abia când devenim copii.

Ne cunoaștem abia când ne alinăm sufletele.

_ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 9 ianuarie 2015 _ 23:07 _

Valentina Graur Lazarencu Te-am întâlnit abia când ți-am dat foc. Fenominal! Eşti genială, recunosc, draga mea. Ceţe mai înalte preţuiri!  

22 minute · Nu-mi mai place · 1

Diana Zlatan-Ciugureanu Reverențe, incredibilă poetă și prietenă! Mă alinați și mă încurajați enorm!

21 minute · Îmi place · 1

Diana Zlatan-Ciugureanu

8 minute · Îmi place

Diana Zlatan-Ciugureanu

8 minute · Îmi place

Boureanu Georgeta Frumos la superlativ!

3 minute · Nu-mi mai place · 1

Diana Zlatan-Ciugureanu Vă mulțumesc enorm!

2 minute · Îmi place · 1

Boureanu Georgeta Cu drag! Esti o tinara foarte talentata! Iti doresc sa ai o noapte linistita cu pace in suflet!

2 minute · Nu-mi mai place · 1

Diana Zlatan-Ciugureanu Reverențe, stimată D Boureanu Georgeta! Sunteți un suflet cald și Vă doresc tot ce estemai bun!

Chiar acum · Îmi place1 min · Îmi place · 1