„Politica” acceptării

Am trăit cine erai - convulsia mea de răspunsuri.

Ai trăit cine eram, topirea eșuată a fixului tău.

Ne-am trăit ce eram - haita increaților fără durere.

Vin spre mine, mai spre mine,

Tu taci de atâta beatitudine negăsită,

Dar smulsă din absentul trecut.

Pândești fără ochelari, inimile,

De aceea le treci cu teamă,

În epoca vitregă creierului retrograd.

Vigilența complexelor ne face doi poli

În războiul poetic, mai politic decât strategiile,

Mai salvator decât ocupația.

_ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 19 decembrie 2014 _12:48 _

Suspine de Orfeu

Te iartă, dorul meu, din nou,

Iar eu mă pierd și mai departe,

Printre copaci, cu mult ecou

De seci iluzii sfărâmate...

Alerg nebună prin uitări,

Împedicându-mă de lacrimi,

Tu vrei s-ajungi prin cugetări,

La ochiul ce străbate veacuri.

Te lași bătut, poate salvat?

Căci vrei din pietre, o iubire,

Eu pot acum atât: să tac,

De-atâta strigăt în pustie.

Mai pot să te ridic prin rugi,

Mai pot să te găsesc prin vise,

Căci tu nu stai și nici nu fugi,

Suflând în lumânări nestinse.

Fug de trei zile, tremurând,

Iar la popas, privind orfeic,

Cum lumea-ți tace, adormind,

Orice suspin de întunercic.

_ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 7 decembrie 2014 _ 22:50 _

Negocieri cu inima?

Ce m-ar ferici fără să mai plâng?

Poate a iubi fără tine-n gând?

Să iubesc o lume și pe mine-acum,

Să întoarcem fila arsă pân-la scrum...

Nu voiam nici scuze, ca să dormi ușor,

Te numeam și muză, când scriam de dor,

Așteptam umilă, să te prinzi în joc,

Când pășeam alături, mă-nălțam pe loc.

Școala ta de teatru nu m-a regizat,

Visele curate nu mi le-ai gustat,

Te-am lovit cu săbii, sângerând chiar eu,

Tu vânai de-o viață, fuste - trei la leu.

Ce m-ar ferici făr-a te ietra,

Cum m-aș împlini, fără lipsa ta?

Să iubesc o lume fără ochii tăi,

Să-mi opresc, pierdută, inima-n văpăi?

_ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 16 decembrie 2014 _11:49 _

Șah-mat?!

(Cum  Serafim Urechean, ex-primar general de Chișinău, alias Serafică-fără-frică, a rezistat atacurilor la Clubul de Presă „Rezonanța Socială”, fondat și moderat de telejurnalistul Artur Efremov.)

Cât de „fericit”,

Domnul Urechean

A descoperit

Că suntem un neam:

Că la noi, primarii

Sunt puși de nănășei –

Ducă-se-n Finlanda,

Finii cei holtei!

Poate se însoară,

Lăsând Primăria

(Sigur o să-l doară,

Dar nu-i pe vecie!)

Domnul Urechean,

Pe Dorin Chirtoacă,

Nu-l vede dușman,

Dar oricum, nu-i scapă!

Îl bate fără frică –

Doar e Serafică!

Ia, el, Primăria

Și Președinția!

Să fim serioși

Și gospodăroși

Cum era, cândva,

Primăria sa:

Ordine-ascultare

Și-un oraș în floare!

Nu-l dăm la străini –

Nu-l lăsăm la fini!

Gata, Parlamentul

Și Curtea de Conturi...

A sosit momentul

Reglării de conturi!

Destul i-ați răbdat:

Le faceți șah-mat?!

_ Diana Zlatan-Ciugureanu _ 12 decembrie 2014 _

Ne suntem lecții

Dacă nu aș avea lacrimi, cum te-ai privi în oglinda lor?
Dacă nu aș ști să iert, cum m-ai cerca de respir?
Dacă nu m-aș dărui prin tăiș de sabie, cum m-ai crede?
Dacă nu aș fi scrum în renașteri, cum ți-ar dormi conștiința?

Dacă nu m-aș fi simțit copilă, cum m-ai fi adormit cu povești,
Dacă viața ar începe înțelept, cum ai fi lecțiile?
Dacă Paradisul s-ar creea fără spini, cum mi-ai fi cale?
Dacă Dumnezeu nu te-ar iubi, cum m-ai pierde? 

_ Diana Zlatan-Ciugureanu_ 14 decembrie 2014 _ 12:37 _